marți, 13 aprilie 2010

Părere

Mamă mamă…m-am chinuit până acum să nu scriu pe blog despre mine. Adică ce fac, la ce mă gândesc, cum mă simt şi tot aşa. Ceea ce mi se pare culmea în alte părţi. După cum mi se pare trist să te transformi într-o pagină al cărei puls se poate lua în orice moment. Pe lângă asta, e şi penibil rău de tot: “Azi sunt trist!”…”mi-am cumpărat o pereche de pantofi şi sunt surescitată la maxim” “Am văzut astăzi filmul ăsta şi e mega tare…e aşa deosebit până la cer. Am căzut pe spate de 7 ori până acum, abia am reuşit să-mi revin”. N-am nimic cu recomandările, numai că nu se fac aşa…ar trebui să li se acorde mai mult respect, zic eu.
De fapt aş fi scris chiar numai la persoana a III-a, numai că prea mult îmi place exprimarea directă. Au un impact mai puternic asupra celor care citesc, aşa că persoanele I şi II ar trebui folosite chiar mai des în orice formă scrisă.

În aceeaşi ordine de idei, am încercat să nu fac categorii. Nu prea îmi place să etichetez ceva. Nici să ordonez…dacă stau să mă gândesc, cred că nu-mi place ordinea, şi nici ordinele. Nici lucrurile spuse prea direct…tehnica asta cam lâncezeşte mintea, care şi aşa…:)

Şi nici să comentezi tot ce se întâmplă nu prea mă încântă. Sunt alţii plătiţi să facă revista presei.
Daaarrr…sunt totuşi unele lucruri, gânduri, impresii şi aşa mai departe, pe care parcă nu pot să nu le vărs undeva. Prin urmare, tocmai mi-am dat cu firma în cap şi am făcut o rubrică, şi am zis în mod direct ce cred, şi mi-am dat părerea pe faţă pe net…şi o să mai spun.

Gata, tac.

Un comentariu:

  1. Nu ca ar fi un lucru rau sa mai stie si altii ce si cum gandesti

    RăspundețiȘtergere