Guilty pleasures

Doamnelor şi domnilor, a venit timpul să ne omorâm în direct!

Luaţi-vă un pahar de vin roşu, cel mai apropiat ciocan, băgaţi la microunde o porţie de creier pane european, ţineţi strâns în mână noul cuţit Ted Bundy cu două tăişuri „mai tare ca măcelarul” care nimiceşte porcul într-o secundă, în timp ce-i faci friptura în sânge soţului de succes, promovat de curând la firma de head hunting… şi priveşte cu ochii larg deschişi şi miraţi: Vecinul tău îi taie gâtul soţiei fiindcă limba de vacă nu i-a mirosit a şorici proaspeţi de la el din sat. După ce ai ascultat toate comentariile de rigoare…ale babei care e mereu cu ochiul încă viu pe gaura cheii şi ale personajului ce îşi repară etern maşina în faţa blocului, schimbi sictirită canalul. Te înţeleg…crimele domestice sunt atât de plictisitoare. Offf…de ce nu avem si noi un Manson?

Pe postul programat la numărul doi se destramă guvernul… ”deah…iar! ...neinteresant” …oooo…uite că l-au eliberat pe ucigaşul Mihaelei Rumceanu zice canalul 3! Ce faţă gingaşă avea acum 17 ani! Ca un „asasin din vis” în vorba filmului cu actoraşul acela frumuşel de la Holywood.
Hahaha…şi fiul judecătorului a prăjit în nişte sânge proaspăt un adolescent , în timp ce fură electronic cardul nostru plătitor de taxe…Şi i-au prins şi pe fraierii ăia de vis a vis de la care îşi luau porţia de haşiş tinerii de la 4.

Iar pe marele regizor care îmbina pe vremuri puritatea cu a noastră sfântă violenţă în straie de dezgust, l-au arestat după 35 ani fiindcă a violat-o pe târfa aia nesătulă de 13 ani. Holocaustul ne zdruncină fericit în urechi vorbind de a lui mamă gazată la Auschwitz şi roşul frăţiei damelor lui Tarrantino dansează ademenitor pe note reci care le-au vrut miresele lui Iisus, contopit cu diavolul, într-un personaj profund ironic, ademenitor şi deştept.
Iar zdrăngăne rockărul ăla îmbrăcat în negru cu faţa albă de mort în descompunere, pe veşnicul post de muzică pe care Michael l-a făcut faimos…norocul lui că era un pedofil drogat, altfel ar fi murit demult în uitarea noastră dezinteresată, cu dansul lui genital cu tot!

Fritzel sodomizeaza trupuri de spectatori încinşi cu urme de incest durabil pe zeci de ani…mai mai să ne răsune o fărâmă de compasiune în puls!

And where the fuck is capitan Elodia?....mmmm….ce împletire fermecată de dreptate a organului cu justiţia avocăţească, împunsă de acul misterului într-un sex story demn de sex gate-ul american….hmmm…Da’ şi al nostru preşedinte se întinde cu blonda aia înscăunată ministresă şi râde sacadat de noi, cu Julieta aia de fi-sa cu tot, care l-a trădat pe Romeo, defilând pe podium într-o frăţie nouă numită Europa!...Şi nouă încă ne place să ne mirăm că i-am pus acolo!

Ne scăldăm în nedreptatea marelui ziarist găsit decedat într-un şanţ, pe care l-am făcut zeu de presă , şi ne închinăm la victime schingiuite prin închisorile fostului regim. Avem ochii injectaţi de la vederile trimise din şcolile de tortură înaltă marca Irak, unde se comit atrocităţi americane de elită.
În timp ce înmormântăm cu fast trădători fără regim de neam, invidiem regimuri holywoodiene dietetice care ne omoară frânturile de neuroni, cu nume pe care ai noştrii bunici nu pot să le pronunţe. Avem generali respectaţi pentru trădare înaltă şi ne murdărim limba cu arome de cultură occidentală predând în facultăţi formule ce duc la faliment.

Milităm pentru legalizarea curvelor în numele sănătăţii spirituale şi al bunăstării economice, pe drumul de intoarcere din patul propus spre avansare al unui corupt murdar de un pic mai mult decât de noi. Vrem stupefiante legale ca să ne înveselească conştiinţa, cu spaima unui dosar penal pe umăr şi două jointuri în buzunarul odraslei.

Intelectualii îşi desfată frunţile cu un Welsh antrenat de droguri cu cea mai naiva manifestare a flagelului mileniului 3: SIDA îmbăiată în violenţă pură continuată cu industria porno a poftei de bani în care i-am crescut pe fii noştri.
O portocală mecanică ne fierbe venele în zvâcniri robotice pe coardele cubice ale cuiva prea mare pentru Oscar, cu ochii larg deschişi într-o jachetă metalică ce ameninţă odiseea spaţială

Ne doare capul în lumina pură a dimineţii cu gândul către grafice clare pe care ştim să le explicăm şi în care nu credem…ne dregem cu un placebo sincer şi adunăm gunoaie nocturne dintr-o existenţă mult prea corporală.

Yorke şi Moby militează cu minţile împăienjenite pentru vârsta proştilor care au dus la distrugerea sufletului de planetă mamă.

Canale cu iz de cultură generală ne descriu în detaliu frenetic probe secrete de dosare care ne fac să credem că prin cunoaştere am fi în stare să înfăptuim crime perfecte. Portretele criminalilor atroce induc o fascinaţie pură către psihologul criminalist înzestrat cu dar de clarvăzător care furnizează detalii incredibil de precise asupra culorii maşinii şi numărului membrilor familiei asasinului din Australia ce a măcelărit cu pasiune zeci de turişti străini.

Eco, mimând veşnicul laitmotiv al căutării iniţiatice a marelui killer, inserează că femeia aia frumoasă e atât de murdară…gândiţi-vă doar la ce are pe dinăuntru! Comicii din epoca noastră de aur spun ca nevasta e urâtă pe dinafară, dar atât de frumoasă pe interior….aşa că de ce nu o întoarcem pe dos? Cu cărţile pe faţă, femei psihotice şi dezorientate iau premiul Nobel pentru piane zdrăngănite pe considerente etnice pentru că greaţa de demult a lui Sartre şi farmecul de poveste al unui gâscan zburător nu se mai ridică la pretenţiile cuiva care, copiindu-i pe inaintasi, scaldă într-un nume roşu dragoste şi violenţă de miniaturist.

Rushdie urlă din pământul de sub tălpile unei dive intermistice: „Lucrurile nu sunt aşa cum ar trebui să fie!” Şi cine ar mai fi fost el dacă nu îi era vânat capul condamnat de sentinţa supremă?...sau dacă nu şi-ar fi comercializat opera cu titlul lui Satan?

Ryu aduce ghizi de bordeluri traduşi în dulcele nostru grai românesc pentru a desfăta minţi diabolice conducătoare de miguri şi rachete într-o condimentată supă de miso care trece tradiţii şi graniţe cuviincioase. …Concluzia o spune lucid în prefeţe ale istoriei noastre: „oricât am încercat să fac ceva cu adevărat diabolic, realitatea mi-a luat-o mereu cu mult înainte!” Doamne ajuta!

Şi mai era un personaj firav cusut cu barbă inocentă, un fiu al tatălui care a ţinut predici de pe munte încercând să ne dea poveţe sfinte: ne-a spus să nu facem 7 lucruri…dar tot ce spune ăl de sus să nu călcăm, e mult prea senzaţional ca să nu-l oferim împodobit cu bandă roşie în prime time!

Doamnelor şi domnilor, întindeţi mâna ferm si faceţi cunoştinţă cu ale noastre Vine: guilty pleasures!