În momentul în care un fumător vicios își aprinde o țigară, va stârni reacțiile nefumătorilor într-o paletă largă de la acceptare la dezgust. În tot cazul, dacă ar fi să i se pună un însemn pe frunte, nu va fi niciodată în nuanțe roz.
Un fumător vicios respectuos, va întreba dacă deranjează, va încerca să nu deranjeze, nu va sufla fumul către cei din jur, ba chiar se va depărta puțin de apropierea lor… chiar dacă i s-a permis să își aprindă o țigară. Un fumător vicios nerespectuos își va aprinde o țigară în orice condiții, fără să îi pese de restul.
Există studii care demonstrează efecte pozitive ale fumatului. Ultimul de care am auzit susține că nu fumatul și implicit nicotina crește riscul îmbolnăvirii de cancer, ci teama că fumatul este nociv. Prin urmare, media ar fi răspunzătoare pentru declanșarea cancerului în rândul fumătorilor care se simt vinovați că fumează deoarece induce sentimentul de vinovăție. În rândul celor care fumează și nu se simt vinovați, rata îmbolnăvirilor ar fi egală cu cea a nefumătorilor. Complicată teorie. (așa că, dacă fumați, fiți inconștienți că vă face rău și nu citiți presa, nu deschideți tv…știți voi). Același studiu spune că fumătorii sunt mai puțin predispuși către maladii precum Parkinson sau Alzheimer. Teoria asta are susținere în mai multe medii. Nicotina scade riscul acestor maladii și este folosită în tratarea lor. Înclin să-i dau dreptate. Am mai auzit de la un amic medic că într-adevăr ajută la memorie.
Ceea ce se știe cu siguranță este că fumatul crește nivelul de încredere în propria persoană și, datorită efectelor sensibil euforizante ale nicotinei, crește buna dispoziție pe termen scurt. Mă rog, având în vedre faptul că te omoară, rațiunea înclină talerul către NU. Tutunul era folosit de către călugări pentru a inhiba pornirile sexuale. În schimb Kant privea tutunul ca pe un excitant sexual. Mda…se pare că totul are legătură cu sexul. Unii se apucă de fumat ca să fie mai populari…și să atragă partenerii de sex opus…ca să … facă sex. Reclamele la țigări sunt mai mult cu sâni decât cu cafele…deci…draq e de vină!
Am menționat astea pentru că, cel puțin teoretic, înțelegerea avantajelor poate oferi răspunsuri la întrebarea “de ce se fumează?” Că au și fumătorii motive pentru dependența lor.
Nu e bine să fumezi. Să fim serioși. Toată lumea o știe. Cine e de altă părere, caută scuze sau avantaje.
Dar, ziceam mai devreme că te omoară. Cel puțin asta spun campaniile antifumat, și legile împotriva fumatului în locurile publice.
Și lăsând la o parte părerile cercetătorilor, ale doctorilor și așa mai departe…legea, e lege! Și dacă e lege, trebuie respectată. Îți convine sau nu, nu stai la discuții. Ca să nu se ajungă la debandadă și haos, trebuie să ne supunem unor legi. Deci, dacă se adeverește în mod legal că te omoară, înseamnă că dacă fumezi în locuri publice o să mori. Tu și cei din preajma ta. De asta n-ai voie. Dar numai medicii și unele campanii spun că mori dacă fumezi la tine acasă. Legea, nu. Cam ciudat. În afară de lege, nu prea ești obligat să asculți de nimeni. De ce în locurile publice mori, dar acasă nu? E un vid legislativ…sau o anomalie? Sau…cum să-i zic?...o metodă de evitare a potențialelor crize economice?
Absolut toate măsurile împotriva fumatului sunt aplicate asupra consumatorilor. Ei suportă preţul din ce în ce mai mare al pachetului de ţigări…adică ei plătesc accizele. Nu pot să afirm cu siguranţă că toate sumele provenite din accize se varsă la bugetul de stat. Că nu prea cred. Un raţionament matematic ar spune că profitul companiilor producătoare de ţigări ar trebui să varieze în jurul unei cifre constante, cu o marjă de eroare cuprinsă într-un interval destul de mic. Însă nu e aşa. Anul trecut, pe mare criză mare, profitul Philip Morris a crescut cu 5% doar în ultimul semestru. 5% e mult. Alte cifre arată o creștere a profitului industriei cu 22%. De ce?...dacă numărul fumătorilor trebuie să scadă prin campaniile antifumat în care se investesc atâția bani în mod constant, prin restricţiile impuse asupra consumului în spaţii publice…şi chiar prin decesul fumătorilor, anunţat sub poze dezgustătoare pe pachetele de ţigări? Dar ce știu eu? Eu doar cumpăr.
Tot fumătorii sunt cei prigoniţi din locurile publice. Nu au voie să fumeze la locul de muncă, în bibliotecă, la teatru, la film, la restaurant, pe aeroport, în tren…nici în aer liber în toate cazurile. Sunt prigoniţi pe toate canalele de televiziune, străfulgeraţi de priviri dezgustate pe stradă, ruşinea familiei, citaţi ca exemple negative de biserici şi şcoli.
Deşi le este interzis să fumeze în baruri, cafenele şi restaurante, aceleaşi localuri vând ţigări la fel ca toate tabaco-shop-urile. Ţi le bagă sub nas, apoi te trimit afară în frig sau ploaie ca să îţi arate în ce hal ai ajuns: te-a costat 10 lei.
Ca să se absolve de vină, singura cerinţă impusă companiilor producătoare a fost să vâre pe pachete un chenar cu avertismente: „Fumatul ucide!”. Apoi îţi şi arată cum, cu imagini care mai de care mai spectaculoase: Uite aşa o să arăţi! – te costă 10 lei. Li se fac reclame publicitare…umplu ecrane şi outdoor-uri: Nah nişte moarte! Nu e aşa că îți surâde?!
Fumatul creează dependenţă. Orice dependenţă este asemuită unei boli care se tratează în clinici specializate. Bolnavii sunt denumiţi „victime”. Există chiar clinici pentru tratarea dependenţei de tutun…dar nu la noi încă.
Orice substanţă nocivă care creează dependenţă se numeşte drog. Drogurile sunt interzise prin lege. Producerea, comercializarea şi consumul de droguri este ilegal, constituie faptă penală şi se pedepseşte cu închisoarea (rar, amenzi costisitoare). Şi atunci, dacă te omoară şi creează dependenţă, de ce ţigările îţi sunt vârâte în nas peste tot? De ce se îmbogăţesc din ce în ce mai mult producătorii de ţigări pe spinarea victimelor, asemeni traficanţilor de droguri? De fapt nu…că dacă e legal, implică mai puţine cheltuieli, deci se îmbogăţesc mult mai mult.
Boșii industriilor producătoare și distribuitoare de țigări sunt invitați la evenimente mondene și dezbateri publice unde sunt prezentați ca și exemple de succes, modele demne de urmat. Somități intelectuale respectate. Nu prea auzi despre ei în revistele de scandal, deși au la brațul lor pipițe deștepte. Fumătorii sunt portretizați ca întruchipare a personajelor negative în filme. Ca niște caractere slabe în societate. Sunt urâți, vicioși și răi.
Cel care vinde moarte e un model, iar cel care înghite ce dă modelul e un ratat. Așa da exemplu!
Care principiu de echitate funcționează aici? Adică de ce fumatul e legal dacă omoară?...De ce ni se vâră moartea sub nas la orice colț și apoi suntem acuzați că am picat în plasă? Și de ce ni se dau drept modele pe cei care au început lanțul?
Adică, direct: corect ar fi nu să se pună restricții celor care fumează, ci să se interzică fumatul în totalitate, producerea sursei lui și a comercializării lui. Însă și pe asta o știe toată lumea.
De ce gura mea poate fi închisă şi fabrica lor nu? Pentru că eu sunt vicioasă și sunt victimă.
